FILME 2016

VÂNĂTORII DE FANTOME

VÂNĂTORII DE FANTOME

Stacks Image 296
VÂNĂTORII DE FANTOME
VÂNĂTORII DE FANTOME Created with Sketch.

În cinematografe din 29 IULIE 2016

Vânătorii de fantome îşi face din nou apariţia mult-aşteptată, într-un format nou şi cu o distribuţie plină de personaje proaspete şi amuzante.
La treizeci de ani de la momentul când filmul original al seriei a luat pe sus sălile de cinematograf din toată lumea, regizorul Paul Feig îşi prezintă viziunea sa asupra acestei comedii supranaturale, în compania unora dintre cei mai simpatici actori ai prezentului – Melissa McCarthy, Kristen Wiig, Kate McKinnon, Leslie Jones şi Chris Hemsworth. În vara aceasta ei vor descinde din marele ecran pentru a salva lumea!

Columbia Pictures prezintă în asociere cu Village Roadshow Pictures, o producţie a lui Ivan Reitman, Ghostbusters. În film joacă: Melissa McCarthy, Kristen Wiig, Kate McKinnon, Leslie Jones, Charles Dance, Michael Kenneth Williams şi Chris Hemsworth. Regia îi aparţine lui Paul Feig. Filmul este produs de Ivan Reitman şi Amy Pascal. Scenariul a fost scris de Katie Dippold & Paul Feig pe baza filmului original “Ghostbusters,” din 1984, un film realizat de Ivan Reitman şi scris de Dan Aykroyd şi Harold Ramis. Producătorii executivi sunt Paul Feig, Jessie Henderson, Dan Aykroyd, Tom Pollock, Joe Medjuck, Ali Bell şi Michele Imperato Stabile. Directorul de imagine este Robert Yeoman, ASC. Scenografia e asigurată de Jefferson Sage. Montajul a fost realizat de Brent White, ACE şi Melissa Bretherton. Coordonatorul efectelor vizuale este Peter G. Travers. Efectele sunt realizate de Sony Pictures Imageworks. Costumele au fost create de Jeffrey Kurland. Muzica îi aparţine lui Theodore Shapiro, iar aranjamentul muzical, lui Erica Weis.

FILMUL
După 30 de ani de la debutul filmului original şi 25 de ani de la ultima vânătoare a fantomelor pe ecrane … în sfârşit aşteptarea a luat sfârşit. Vânătorii de fantome revin în cinematografe într-o nouă aventură,, cu o nouă echipă formată din personaje proaspete.
Noul film a pornit de la regizorul Paul Feig, care este creatorul “Freaks and Geeks” şi regizorul filmelor Bridesmaids, The Heat şi Spy şi care şi-a construit o mare reputaţie în lumea comediei cinematografice având un portofoliu impresionant alcătuit din cele mai revoluţionare şi memorabile comedii din ultimii ani. Reluarea franşizei a fost văzută de către Feig ca o şansă de a-şi prezenta viziunea proprie asupra comediei secolului XXI. “Am fost un mare fan al Ghostbusters, când a apărut prima oară pe ecrane,” spune el. “L-am văzut în primul weekend de la lansarea în cinematografe şi declar că nu am mai văzut o comedie care să aibă un impact atât de puternic asupra publicului. Toţi spectatorii, inclusiv eu, ne-am stricat de râs. Nu numai că filmul era haios, dar aveam în faţa ochilor cea mai simpatică echipă actoricească – noi toţi îi îndrăgeam pe Bill Murray, Dan Aykroyd, Harold Ramis şi Ernie Hudson, aşa încât atunci când i-am văzut împreună, ni s-a părut că filmul e şi mai reuşit. Dar ceea ce a stârnit şi mai multe hohote de râs a fost ideea de a contrapune fantomele cu tehnologia… e cea mai grozavă idee din lume. Te face să exclami: ‘Îmi doream să-mi vină mie ideea asta!’”
Desigur că ideea realizării unei urmări a acestui film a circulat multă vreme. “Mi-am dorit întotdeauna să fac o urmare,” susţine Ivan Reitman, care a regizat şi produs primele două filme de succes ale franşizei şi produce acum noul film, alături de Amy Pascal.
Având studioul şi pe Reitman de partea sa, Feig a făcut echipă cu Katie Dippold pentru a scrie scenariul. “Nu vroiam să scriu acest scenariu decât cu o persoană, iar aceasta era Katie,” spune Feig despre co-autoarea scenariului pentru The Heat.
“La început, am petrecut mult timp stând de vorbă despre cum voiam să arate scenariul acestui film,” susţine Dippold. “Am avut multe dezbateri de creaţie. Unele au abordat elementele care trebuia preluate din filmul original. Altele aduceau în discuţie elemente noi. Apoi am vorbit despre povestire şi personaje. Niciunul dintre noi nu voia remake-uri ale personajelor originale – Venkman va fi întotdeauna Venkman. Aşa că am creat patru personaje noi, complet originale.”
În felul acesta Feig a reuşit să abordeze filmul ca pe o povestire complet nouă, cu o echipă absolut nouă. “Am vrut ca filmul să înceapă cu lumea noastră de azi, o lume care n-a mai văzut fantome adevărate,” susţine Feig. “Vânătorii noştri de fantome şi-au dedicat viaţa cercetărilor ştiinţifice pentru a dovedi că fantomele există, dar ei au fost consideraţi nişte săriţi de pe fix întrucât n-au putut aduce nicio dovadă concretă în sprijinul acestei idei. Dar atunci când ajung să vadă fantomele la care visaseră toată viaţa, ei vor putea dovedi că toate demersurile lor au fost întemeiate. Ei toţi au acelaşi ţel şi se completează unul pe altul.”
Aşadar, Dippold şi Feig au creat personaje care să se potrivească şi să funcţioneze bine ca echipă. El explică: “Abby este experta în paranormal, care şi-a dedicat toată viaţa studiului fantomelor. Erin este doctorul care fundamentează ştiinţific teoria. Holtzmann, inginerul, preia conceptele lui Abby şi Erin şi construieşte echipamentul necesar pentru lupta cu fantomele. În sfârşit, Patty se alătură grupului ca expert în dedesubturile New York-ului, contribuind la descoperirea locului de unde apar fantomele şi la explicarea întâmplărilor din Manhattan.”
Dar crearea unor personaje complementare nu era decât o jumătate din misiunea lui Feig. El mai trebuia să găsească şi actorii potriviţi care să dea viaţă acestor personaje. Feig i-a distribuit pe Melissa McCarthy în rolul lui Abby, pe Kristen Wiig în rolul lui Erin, pe Kate McKinnon în rolul lui Holtzmann şi pe Leslie Jones în rolul lui Patty.

PERSONAJELE
ABBY YATES este pasionată de paranormal şi de ştiinţă în general. Ea a crezut întotdeauna în ele, a făcut multe sacrificii şi nu i-a lăsat pe ceilalţi să-i submineze această credinţă.
Rolul este interpretat de Melissa McCarthy, care lucrează cu Feig pentru a patra oară.
“Abby a crezut întotdeauna în fantome,” spune McCarthy. “Nu contează că oamenii râd de ea, nu contează că ceilalţi nu cred, sau că toţi o consideră sărită de pe fix. Ea a crezut întotdeauna în paranormal şi s-a menţinut pe această poziţie, indiferent ce s-a întâmplat.”
În scenariu, Dippold şi Feig au creionat o prietenie între Abby şi Erin, care e interpretată de Kristen Wiig. “Personajele noastre sunt prietene încă din anii de liceu – ele erau nişte fete excentrice, care credeau în fantome şi în paranormal,” susţine McCarthy. “Dar ele s-au despărţit la un moment dat pentru că Erin nu mai vroia să fie atacată tot timpul de cei din jur, aşa încât ea a luat-o într-o direcţie academică. Acum, ele se reunesc din nou. La început e mai greu, dar observăm că povestea lor e încă închegată. Iar acest lucru poate fi redat cu uşurinţă alături de Kristen, pentru că o cunosc de mult timp şi mi se pare unul dintre cei mai grozavi oameni pe care i-am cunoscut până acum.”
Unul dintre momentele de neuitat pentru McCarthy a fost acela în care a încercat pentru prima dată emiţătorul de protoni. McCarthy susţine că în acest caz nu e vorba de nicio magie. Dimpotrivă, aparatul e la fel de greu cum pare. “Mai ales că noi trebuie să alergăm cu el în spate, să ne scufundăm, sau să ne luptăm. De fiecare dată când suntem spulberate şi cădem pe spate, cădem pe un schelet metalic, tare şi tăios” susţine McCarthy. “Pe de altă parte, nu mi-ar plăcea ca lumea să spună că alergăm uşor pentru că bagajele noastre sunt uşoare ca fulgul, pentru că nu este cazul, iar în acest film realmente nu se întâmplă aşa ceva. Noi ne chinuim cu adevărat.’”
ERIN GILBERT credea de mică în fantome, dar pe măsură ce îşi urma cariera ştiinţifică, îşi dădea seama că fascinaţia sa pentru paranormal o ţinea pe loc şi-i afecta credibilitatea. Ea se hotărăşte să renunţe la această fascinaţie şi să devină un om de ştiinţă adevărat…până când trecutul o ajunge din urmă.
Rolul e interpretat de Kristen Wiig. “Erin credea în fantome pentru că atunci când era mică a văzut una, dar nimeni n-a crezut-o, în afară de Abby. Asta a speriat-o. Ea vroia sa ducă o viaţă în care să nu fie considerată o fiinţă ciudată, aşa că a lăsat în urmă lumea paranormală şi s-a dus la facultate, devenind profesor la Columbia University. Bineînţeles că s-a reîntâlnit cu Abby şi i-a cunoscut pe Holtzmann şi Patty. După cum se va vedea, pe acestea patru “a tunat şi le-a adunat”! Îmi place genul asta de povestire.”
Wiig a fost încântată de acest gen de chimie între vânătorii de fantome. “Este o experienţă grozavă atunci când găseşti proiectul care trebuie şi-l realizezi împreună cu prietenii şi oamenii pe care-i iubeşti,” spune ea.
JILLIAN HOLTZMANN a fost întotdeauna o ciudată. Ea e atipică, nu se conformează normelor sociale obişnuite şi îi place să inventeze lucruri noi. Ea nu-i judecă pe alţii, dar îi place să apese pe butoanele unora tensionaţi, ca Erin.
Gazda “Saturday Night Live”, Kate McKinnon o interpretează pe ingineră. “Mi-a plăcut ideea de a interpreta un om de ştiinţă,” spune ea. “Îmi place să interpretez un personaj feminin care nu e implicat într-o poveste de dragoste, ceea ce e rar într-un film. Sunt foarte bucuroasă că mi s-a oferit această ocazie.”
“Holtzmann este un geniu,” spune McKinnon, descriindu-şi personajul. “Holtzmann este personajul tehnic, cel mai tehnic cu putinţă. Ea are sarcina de a perfecta maşinăria care le va permite să-şi ducă misiunea la capăt. Ea este personajul esenţial. E bizară şi cu toane, dar e veselă şi…ca mine. Da, acesta e personajul cel mai apropiat de mine pe care l-am jucat vreodată, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. “
“Kate a fost prima persoană pe care am distribuit-o în mintea mea,” susţine Feig. “Aveam rolul ăsta al lui Holtzmann – un rol trăsnit, iar Kate e şi ea cam trăsnită, dar într-un mod delicios. Am început prin a ne întreba ‘Cine va străluci în rolul ăsta?’ Kate a strălucit în spectacolul TV, dar încă n-a strălucit într-un film. Ea are multă charismă – are stofă de star. Rolul părea ca o vitrină în care ea urma să fie pusă în valoare, aşa că decizia noastră a fost uşoară.”
PATTY TOLAN s-a născut şi a copilărit în NYC. Ei i-a plăcut să citească, în special cărţi ştiinţifice şi despre istoria New York City – şi să descopere lucruri noi, inclusiv paranormale. Deci ea a devenit un istoric amator al NYC. După ce a văzut fantoma, în timp ce se afla la slujbă, ea nu numai că a ştiut pe cine să cheme, dar s-a şi alăturat echipei pentru a contribui cu experienţa sa.
Leslie Jones, o altă stea a spectacolului “SNL” din ultimele două sezoane, preia acest rol. “Mă aflam în branşa asta de prea mult timp ca să cred înainte de-a vedea cu proprii mei ochi,” glumeşte Jones.
Despre personajul ei, Jones afirmă că: “Vroiam să creez ceva realist. Dacă nu puteam fi omul de ştiinţă care să-şi aducă contribuţia la această misiune, atunci puteam fi ochiul spectatorului. Aş putea să-l introduc pe spectator în acest context şi am putea observa împreună ce se întâmplă. Ceilalţi vorbesc despre ectoplasmă, curenţi, fantome, sau portaluri, iar eu va trebui să intervin şi să întreb, ‘Ce este un portal? Unde duce? De ce?’ Patty aduce în scenă normalitatea – ea citeşte multe cărţi, ştie totul despre New York, absoarbe cu uşurinţă orice informaţie şi are o minte deschisă. Era important pentru mine şi Paul ca Patty să fie un fel de purtător de cuvânt al publicului.”
Când vânătorii de fantome intră în acţiune, ei eu nevoie de un ajutor. Dar ce ajutor ar putea fi mai bun decât un recepţioner drăgălaş, dar cam prostănac. KEVIN poate că e fraier şi timid, dar are un suflet bun, iar la o adică, el se poate număra printre vânătorii de fantome, simţindu-se între ei ca acasă.
Pentru acest rol, Feig s-a bazat în mod neaşteptat pe talentul comic al lui Chris Hemsworth. Şi chiar dacă ceilalţi actori sunt profesionişti în ale comediei, Chris i-a impresionat cu talentul său. “Este un expert în improvizaţii, poate cel mai bun dintre cei pe care-i cunosc,” susţine Melissa McCarthy. “Pur şi simplu m-a cucerit, pentru că trăgeam duble de câte 18 minute, la secvenţa pentru selecţie, iar el nu se mai oprea. Spunea cele mai trăsnite lucruri, dar nu ieşea din rol – iar eu şi Kristen am cerut pauză de 4 minute, pentru că nu ne mai puteam opri din râs. El a încercat chiar să cânte la un moment dat, iar eu a trebuit să-l opresc… pur şi simplu parcă era băgat în priză.”
“Kevin este ca un căţel mare şi tălâmb,” spune Hemsworth despre personajul său. “El e plin de entuziasm şi ambiţie, dar e complet naiv şi se uită la lume dintr-un unghi complet diferit faţă de ceilalţi. Este amuzant să joci rolul unui inconştient.” “L-am făcut pe Kevin un fel de papă-lapte, care vrea cu adevărat să facă şi el parte din grupul vânătorilor de fantome,” susţine Feig. “Lui Kevin îi ia ceva timp până pricepe despre ce e vorba, dar şi când pricepe, pricepe! Chris a făcut din el un personaj comic tri-dimensional.”

PROTEZE, DISPOZITIVE ŞI VEHICULE
O parte din şarmul filmului iniţial a fost acela că el combina tehnologia de ultimă oră cu o execuţie artizanală precară.
Aşadar, când a venit vorba despre aparate, arme, vehicule sau proteze, scenograful Jefferson Sage a lucrat împreună cu Paul Feig pentru a aduce o estetică similară: deşi aspectul lor a fost modernizat, obiectele acestea arată ca şi cum Holtzmann le-ar fi făcut manual. “Am vrut să avem cât de multă tehnologie modernă, care să fie diferită de filmul original, dar care să păstreze oarecum acel spirit artizanal – să arate ca şi cum ar fi făcută din piese disparate, luate de la diferite magazine de electronice, sau laboratoare din facultăţi,” susţine Feig.
“Ideea e că armele sunt făcute în atelierul propriu,” spune Sage. “Holtzmann este un inginer strălucit, dar ea nu se pricepe la design. Ea ştie cum să construiască o armă astfel încât să funcţioneze perfect. Ulterior o pune într-o carcasă, care e doar un ambalaj şi nimic mai mult. Trebuia să înţelegem ce avea Holtzmann în minte şi să construim armele aşa cum ar fi făcut-o ea.”
Pe măsură ce se scufundau în mintea lui Holtzmann, designerii au început să caute obiectele şi materialele care se puteau adapta scopurilor lui Holtzmann. “Ea e genul de om care găseşte pe stradă o pipă şi se gândeşte imediat cum să facă un încărcător de revolver,” continuă Sage. “Te uiţi la arme şi gândeşti ‘Ei bine, asta pare să fie o cutie de conserve, dar poate fi modificată.’ Scopul era să legăm ceva familiar ca aspect de scopul pe care–l avea Holtzmann în minte.”
Calitatea răzbătea în noul film prin faptul că armele erau mai evoluate şi îmbunătăţite, apreciază McKinnon. “Evoluţia maşinii de protoni a avut povestea ei,” susţine actriţa. “La început, prototipul s-a dezvoltat într-o maşină cu protoni. Tehnologia progresează ca urmare a eforturilor şi inteligenţei lui Holtzmann. Iniţial, când ei se deplasează în tunelul metroului pentru a o găsi pe fantomă, Holtzmann împinge un căruţ enorm, iar ea trebuie să-i pună lui Erin o zgardă electrică în jurul gâtului, pentru a putea declanşa arma cu protoni – aceasta e prima maşină cu protoni. Apoi, de-a lungul timpului, Holtzmann îşi dă seama cum să o facă mai compactă ca să poată fi cărată în spinare. Maşinile cu protoni nu sunt mici şi nici uşoare, dar au devenit portabile.”
“Paul era foarte interesat de felul cum era realizată această tehnologie,” continuă Sage. “Cu siguranţă că ea e inventată, dar Paul vroia ca ea să pară reală. Am contactat nişte fizicieni adevăraţi de la MIT, iar ei ne-au explicat care ar fi principiul de funcţionare a acestor dispozitive inventate de noi. Ei ne-au dat o mulţime de idei cu privire la ceea ce ar putea sta la baza arsenalului folosit de vânătorii de fantome.”
Şi n-ar mai fi un film cu vânători de fantome, dacă n-ar exista vehiculul lor, Ecto-1. Dar, tot aşa cum armele au fost modernizate, a fost tunată şi maşina vânătorilor. Filmul original, din 1984 a folosit o ambulanţă Cadillac din 1959, iar pentru noul film, realizatorii au folosit tot o maşină veche. “Am găsit o maşină mortuară, un Cadillac din 1981-83,” spune Feig. “Am vrut să perpetuăm umorul lansat odată cu Ecto-1, dar am schimbat maşina. Îmi plăcea cum arată – liniile ei alungite, dar şi faptul că e mare cât o barcă. De asemenea, ni s-a părut potrivit un dric pentru lupta împotriva creaturilor care nu reuşesc să se ducă pe lumea cealaltă. Odată ce am hotărât marca de maşină, Jefferson Sage şi echipa sa au tunat-o ca să arate grozav – mi-a plăcut ideea de a avea un Ecto-1 cu capotă roşie. Povestea spune că maşina provenea de la unchiul lui Patty, care considera că oamenilor le place să se retragă din viaţă cu stil. Îmi plăcea cum arăta maşina asta cu capotă roşie.”

FANTOMELE ŞI EFECTELE VIZUALE
Pentru a le aduce pe fantome în epoca noastră, Paul Feig ştia că trebuie să apeleze la artiştii CG (de grafică pe calculator) pentru a crea efecte vizuale. Şi pentru că dorea să creeze un spectacol, el trebuia să-l ancoreze în estetica generală a filmului.
“Prea multe filme se fac acum cu ajutorul graficii pe calculator, în care actorii joacă tenis cu mingea legată de un băţ,” explică Feig. “Eu nu vroiam acest lucru, eu vroiam interacţiune cu actorii. Vroiam ca fantomele să arate ca oamenii – mai ales pentru că e vorba despre o comedie.”
Coordonatorul de efecte vizuale, Peter G. Travers, susţine că deşi filmul reprezintă o combinaţie între tehnici moderne şi tehnici din vechea şcoală cinematografică, acesta nu e foarte neobişnuit. “Tehnicile vechii şcoli privitoare la filmarea unei secvenţe nu s-au schimbat prea mult,” susţine el. Diferenţa, continuă el, constă în posibilităţile de îmbunătăţire a secvenţei după ce a fost filmată. “Posibilităţile de a mări, de a înlocui sau modifica, au crescut exponenţial.”
Surprinderea cât mai multor detalii pe cameră era de asemenea extrem de importantă pentru Travers deoarece în felul acesta efectele puteau concorda mai bine cu stilul de regie al lui Feig, şi nu invers.
Dacă vorbim despre fantome, Prima etapă aparţinea departamentului lui Jefferson Sage, care trebuia să facă design-ul acestor duhuri. După ce le creau, experţii în efecte vizuale de la Moving Picture Company, Sony Pictures Imageworks, Iloura şi ZeroVFX, adăugau, sub supravegherea lui Travers, tenta personală a fantomelor.
“Prima întrebare pe care i-am pus-o lui Paul a fost: ‘Fantomele au lumină proprie?’” relatează Travers. “Dacă da – şi s-a dovedit că aşa era – atunci, cum o vom realiza?”
“Secvenţele CG trebuie să aibă imaginea la fel ca şi imaginea secvenţelor filmate pe platou,” susţine Travers. “Aşa că dacă fantomele aveau strălucirea lor, atunci ele trebuia s-o obţină de la o sursă interioară.”
Gândindu-se la asta, membrii echipei au găsit soluţia de a o realiza. “Mai întâi am adus actori adevăraţi, pe care i-am îmbrăcat cu leduri şi beculeţe,” explică Feig. “Apoi, i-am plasat într-o lume ezoterică şi pentru a părea mai fantomatică, i-am adăugat efecte. Dar la bază stau actorii şi interpretarea lor.”
Pentru a realiza acest tablou, echipa VFX a lucrat îndeaproape cu echipa de costume, condusă de designer-ul Jeffrey Kurland. “Mai întâi am creat costumele, iar apoi le-am adăugat pe dedesubt costumele pline de leduri, astfel încât lumina să poată răzbate prin ele,” relatează Kurland. “Materialele au trebuit făcute pe comandă, pentru că ele trebuia să fie suficient de subţiri ca să răzbată lumina, dar totodată suficient de dense ca să semene cu un material care ar putea fi folosit la costumul unei stafii.”
Vânătorii n-ar putea fi vânători de fantome dacă nu l-ar avea pe Slimer, aşa că fantoma favorită a fanilor îşi va face şi ea apariţia în noul film. Deşi în ultima versiune a filmului, Slimer va fi o creaţie exclusiv digitală (creată pe calculator sub supravegherea lui Daniel Kramer de la Sony Pictures Imageworks), personajul a debutat, ca şi cel din producţia anului 1984, cu o păpuşă Slimer. “Personajele create cu tehnică CG au parcurs un drum lung de atunci,” spune el. “Păpuşa nu poate să redea emoţiile, aşa cum o face un personaj CG. Dar era foarte important şi folositor ca noi să avem şi o reprezentare a lui Slimer la propriu, pe platou. Dacă nu am fi avut o astfel de reprezentare, fantoma n-ar fi fi fost atât de reuşită cum apare în filmul actual.”
La prima intervenţie a vânătorilor de fantome, ei trebuie să prindă o fantomă la un concert de muzică rock. “Noi am avut în platou o dronă luminată cu leduri, care ulterior a fost înlocuită cu fantoma respectivă,” susţine Travers. “Aceasta a contribuit la sincronizarea privirilor spectatorilor, care toţi se uitau în acelaşi loc. Iar când fantoma se apropia de un perete, am reuşit să realizăm o urmă verzuie pe perete, ca o umbră a fantomei. Fantoma noastră strălucitoare arată, chiar şi atunci când zboară sus, lângă tavan, ca şi când ar aparţine acelui mediu. Aceste efecte au fost realizate de Iloura, în Australia.”
Printre favoritele lui Travers se află şi fantomele-balon. “Fantomele provin de la parada Macy din 1920 – ele sunt gigantice – şi strălucesc, ceea ce e neobişnuit,” susţine el. “Am făcut rost de baloane luminoase pe care le-am mişcat în platou, ca să ne dăm seama cum arată reflexia lor pe geamuri şi cum se luminează totul în jur atunci când ele trec prin apropiere. Baloanele acestea nu se văd în film, dar ne-au fost indispensabile pentru această secvenţă.” Imageworks a creat apoi baloane digitale şi o simulare din care reiese că ele se mişcă pe jumătate, bătute de vânt şi pe jumătate, cu voinţă proprie. Explozia baloanelor au fost enormă. La apogeul filmului, mai mult de 1000 de fantome coboară asupra New Yorkului. Acest moment culminant al filmului a fost realizat de către Moving Picture Company, sub supravegherea lui David Seager. “Acesta e momentul când amploarea devine maximă, iar MPC a trebuit să muncească enorm pentru a pune la punct detaliile,” relatează Travers. Travers şi echipa sa au avut la dispoziţie 20 de profiluri de bază pentru fantomele folosite în film; multe dintre ele puteau fi inter-şanjate, mixate sau combinate pentru a crea un număr imens de fizionomii.




Copyright © 2012 - 2018 InterComFilm. Toate drepturile rezervate

Pagină web realizată de EyeProduct