FILME 2018

LA CINEMA DIN 28 DECEMBRIE 2018

DESPRE PRODUCŢIE
Phil Lord şi Christopher Miller, talentaţii creatori ai filmului premiat cu BAFTA şi Annie, The Lego Movie şi ai filmului 21 Jump Street, şi-au unit puterile creatoare pentru a realiza o nouă versiune a universului Spider-Man, cu un stil vizual revoluţionar, nemaiîntâlnit până acum.
Omul -Păianjen: În lumea păianjenului ni-l prezintă pe adolescentul Miles Morales, din Brooklyn, în rolul principal, ca o dovadă a posibilităţilor nelimitate pe care le are universul Spider-Man, în care oricine ar putea să poarte vestita mască.
Inspirat de personajele din cartea de benzi desenate a scriitorului Brian Michael Bendis şi a artistului plastic Sara Pichelli, din 2011, filmul se axează pe aventurile unui adolescent afro-latino-american din Brooklyn, Miles Morales, care încearcă să se integreze într-o şcoală privată din Manhattan.
Tatăl lui Miles este un ofiţer de poliţie ca la carte, iar mama sa este o asistentă medicală extrem de devotată meseriei sale. Amândoi sunt nişte părinţi iubitori , mândri de realizările fiului lor, dorind să-l vadă integrat în şcoala pentru copii supradotaţi, unde l-au înscris. Totuşi, acomodarea pentru noua şcoală pare a fi destul de grea pentru Miles, care ar prefera mai degrabă să petreacă timp cu prietenii săi din vecini, sau să-l viziteze pe unchiul Aaron, care-l încurajează în pasiunea sa pentru graffiti. Deşi Miles îl idolatrizează pe Aaron, unchiul său fermecător este o persoană complexă, care a cam avut probleme cu legea în trecut.

Viaţa lui Miles devine şi mai complicată atunci când este muşcat de un păianjen radioactiv, care-l face să dobândească abilităţi şi trăsături supranaturale, cum ar fi veninul, camuflajul natural, gelul adeziv, auzul extrem de fin, simţurile de păianjen şi multe altele. Între timp, Kingpin, geniul răului, mafiotul oraşului, şi-a construit un accelerator nuclear ultrasecret, care reuşeşte să deschidă un portal către alte universuri, aducând în lumea lui Miles o serie de alte versiuni ale lui Spider-Man (inclusiv pe cea a lui Peter Parker, Spider-Gwen, Spider-Man Noir, Spider-Ham şi Peni Parker).
Ajutat de personaje familiare cum ar fi Peter Parker, Spider-Gwen şi războinica mătuşă May, sau noile personaje Spider-Ham, Spider-Man Noir şi Peni Parker, Miles învaţă să accepte provocările şi responsabilităţile de a fi un super-erou adevărat. El îşi dă seama că oricine îşi poate pune masca de erou şi poate lupta pentru ceea ce e cinstit şi corect.
Columbia Pictures prezintă, în colaborare cu Marvel, o producţie a Avi Arad / Lord Miller / Pascal Pictures, filmul de animaţie al Sony Pictures Animation: Spider-Man: Into the Spider-Verse. Vocile personajelor aparţin lui Shameik Moore în rolul lui Miles Morales, Jake Johnson în cel al lui Peter Parker, Hailee Steinfeld în rolul lui Spider-Gwen, Mahershala Ali în rolul unchiului Aaron, Brian Tyree Henry în rolul tatălui lui Miles, Jefferson, Lily Tomlin în rolul mătuşii May, Luna Lauren Velez în rolul mamei Rio, John Mulaney în rolul lui Spider-Ham, Kimiko Glenn în rolul lui Peni Parker, Nicolas Cage în rolul lui Spider-Man Noir, Kathryn Hahn şi Liev Schreiber în rolul lui Kingpin. Filmul este regizat de Bob Persichetti, Peter Ramsey şi Rodney Rothman şi produs de Avi Arad, Amy Pascal, Phil Lord, Christopher Miller şi Christina Steinberg, după un scenariu de Lord şi Rothman şi o poveste de Lord, inspirată după volumul Marvel Comics. Producătorii executivi sunt regretatul Stan Lee, Brian Michael Bendis şi Will Allegra. Muzica îi aparţine lui Daniel Pemberton.
DESPRE FILM
“Ceea ce ne-a atras la Spider-Verse a fost faptul că ne dădea posibilitatea de a spune povestea lui Spider-Man într-o nouă manieră complet nouă, adaptată gusturilor tinerei generaţii. Filmul explorează experienţele super-eroului dintr-un unghi nou, abordând în acelaşi timp şi teme universale cum ar fi maturizarea, trecerea la acţiune, sau găsirea unui scop în viaţă.”
• Phil Lord & Christopher Miller

Omul -Păianjen: În lumea păianjenului ne prezintă o nouă viziune asupra super-eroului Marvel, care a fost creat de Stan Lee şi Steve Ditko în 1962. Cu o distribuţie nouă şi o viziune revoluţionară, filmul nu seamănă cu niciuna dintre variantele anterioare care îl punea în centrul atenţiei pe îndrăgitul personaj.
Cei care şi-au adus contribuţiile lor creatoare pentru realizarea acestui film sunt nimeni alţii decât renumiţii Phil Lord şi Christopher Miller, cei care au regizat îndrăgitul film de animaţie al Sony Pictures Animation, Cloudy with a Chance of Meatballs, filmele Jump Street 21 şi 22 şi filmul premiat cu BAFTA şi Annie-Award, The LEGO Movie.
Lord, care a colaborat la redactarea scenariului alături de regizorul Rodney Rothman, susţine că pe el l-a atras cel mai mult personajul Miles Morales. “Am considerat că era un mod proaspăt şi minunat de a spune povestea lui Spider-Man,” afirmă el. “Când cei de la Sony au venit la noi şi ne-au propus: ‘Vrem să faceţi un film animat cu Spider-Man, noi ne-am opus iniţial, (aşa cum facem cu toate proiectele), ‘Nu, pentru că Spider-Man e o poveste care s-a spus de nenumărate ori. Apoi am început să ne imaginăm cum am putea face filmul, în cazul în care l-am accepta, şi ne-a venit în minte Miles - trebuia să fie cu şi despre Miles!’ Miles era cel mai fascinant personaj din universul Marvel. Chiar în perioada aceea ne-am dus la o retrospectivă a lui Jeff Koons, la New York — şi vrei nu vrei, toată arta lui este despre lucrările altora. Asta ne-a făcut să ne gândim cum ar arăta o versiune post-modernistă a lui Spider-Man. Aşa că am început să înclinăm spre ideea unui super-erou diferit, care trăia într-un univers plin de alte personaje din benzile desenate. Ideea de a explora mai multe universuri şi de a le popula cu diferitele versiuni ale personajului Spider-Man ne-a deschis o întreagă lume de posibilităţi.”
Producătorii au accentuat totuşi faptul că în această versiune foarte originală, ar trebui menţinută tema centrală a lui Spider-Man. “Unul dintre cele mai importante motive pentru care am fost atraşi către acest proiect era faptul că Miles era un alt fel de super-erou,” susţine producătorul Christopher Miller. “Ceea ce e grozav la Spidey este faptul că el zboară de la o clădire la alta, iar tu te gândeşti, ‘Hei, dar aş putea fi chiar eu sub masca lui!’” El adaugă: “Într-un fel, esenţa povestirii este maturizarea lui Miles, dar el vrea să-şi spună povestea într-un mod complet nou şi neconvenţional. Vroiam să punem pe altcineva sub masca lui Spider-Man. Una dintre temele principale ale povestirii este aceea că noi toţi avem puteri ieşite din comun şi toţi trebuie să facem faţă la responsabilităţile care ne revin, indiferent de cine suntem şi unde ne-am născut.”
Unul dintre elementele cele mai relevante ale filmului este stilul său vizual extrem de dinamic, care depăşeşte aşteptările spectatorului de filme animate pe calculator şi care aduce un omagiu volumelor de benzi desenate din Golden Era. “Avem momente în care imaginea se împarte în mai multe paneluri, exact ca în benzile desenate,” explică Miller. “Sunt imagini flash, care permit asocierea pozelor în diferite moduri şi mai avem şi efecte sonore sau vizuale stilizate de-a lungul întregului film. Sunt secvenţe în care te simţi ca într-o carte de benzi desenate. E interesant de făcut şi de urmărit un astfel de film. Iar coregrafia lui este avangardistă, profilând într-un fel modul cum se va face animaţia în viitor. Lord menţionează că talentaţii artişti ai echipei au folosit cele mai moderne mijloace de animaţie pe calculator, combinându-le cu tehnicile manuale de crearea imaginilor pentru a reda planurile multiple ale povestirii. “Fiecare cadru reprezintă o ilustrare a ceva,” remarcă el.
Animaţia este un proces extrem de meticulos. De exemplu, un artist trebuie să muncească aproape o săptămână pentru a realiza o animaţie de 4 secunde. Pentru Spider-Verse, din cauza procesului complex de combinare armonioasă a tehnicilor CGI cu desenele realizate de mână, artiştilor le-a luat o săptămână ca să animeze o singură secundă de film. În plus, viteza cadrelor din Spider-Verse este de două-trei ori mai mare decât în celelalte filme animate.
Tehnica artistică are un rol şi în zugrăvirea personajelor şi a stărilor emoţionale, în special a personajelor principale, care sunt Miles şi familia sa, cărora realizatorii le-au dat viaţă. Parcursul lui Miles ca Spider-Man este unic – el este primul Spider-Man afro-latino-american, dar el trece prin aceleaşi experienţe, general valabile pentru oricare altă persoană – el încearcă să se integreze, să-şi găsească locul în lume, etc. El este un personaj la care vibrează toţi spectatorii, iar tema filmului este maturizarea, chiar dacă filmul are aparenţa unui film dedicat unui super-erou.
Lord şi Miller extind domeniul genului, explorând capacitatea personajului de a deveni super-erou pentru prima dată, urmând o cale mult bătătorită de alţii.

UN NOU SPIDEY PRINDE VIAŢĂ
Omul -Păianjen: În lumea păianjenului i-a oferit prolificului şi premiatului producător Avi Arad şansa de a reveni la originile sale de animator. Arad, care are o carieră îndelungată şi de succes atât în turnarea filmelor de animaţie cât şi în seriale şi filme artistice şi de televiziune — care include şi cele 6 filme Spider-Man de până acum — povesteşte: “Toţi merg de la animaţie către filmele artistice , dar noi ne-am gândit să o luăm în sens invers. Aveam şansa de a ilustra stilul artistic al cărţilor de benzi desenate şi de a realiza un film pentru toate vârstele. Ideea diversităţii era de asemenea importantă pentru noi pentru că tema majoră a lui Spider-Man este aceea că oricine s-ar putea afla sub masca sa. Esenţialul este că atunci când îţi pui masca pe faţă, dobândeşti inima şi sufletul de erou.”
Producătoarea Amy Pascal (Spider-Man: Homecoming, The Post) subliniază faptul că filmul le-a permis realizatorilor să prezinte super-eroul dintr-un unghi complet nou. “Avi şi cu mine am fost de acord că nu s-a mai făcut niciodată un film de animaţie despre un erou de benzi desenate,” relatează Pascal. “În plus, noi mai voiam să facem un film pentru toate vârstele, nu doar pentru copii. Animaţia îţi oferă o nouă modalitate de a explora personajele, care nu poate fi folosită în filmele de live-action.”
“Pot spune că am avut noroc să lucrăm la o astfel de producţie, care se bucură de nerăbdarea unui număr imens de spectatori,” susţine regizorul Bob Persichetti (scenarist şi autor al poveştilor pentru filmele The Little Prince şi Puss in Boots). “De aceea am putut să devenim mai curajoşi în privinţa soluţiilor noastre vizuale. Scopul nostru era să extindem stilul vizual şi paleta coloristică, pentru a crea un film care să fie complet diferit de filmele anterioare, animate pe calculator. Una dintre calităţile benzilor desenate este aceea că reuşesc să exprime printr-o singură imagine o întreagă poveste, atitudine, mişcare, sau acţiune. În cursul animaţiei, noi am încercat să realizăm acelaşi lucru.”
Sub coordonarea regizorilor, artiştii şi echipa de efecte vizuale de la Sony Pictures Imageworks au inaugurat un nou stil vizual excepţional, care face cinste volumelor de benzi desenate de altădată. Din postura lui de regizor, Peter Ramsey (Rise of the Guardians) explică, “Desigur că mai multe zeci de filme Marvel se bazează pe imaginea aceea, atunci când ecranizează o poveste, dar nu-mi vine în minte niciun alt film animat, care să reuşească o asemenea realizare vizuală. De aceea, spectatorii au avut o reacţie atât de pozitivă la trailer şi la clipurile de până acum.”
Ramsey, care este unul dintre regizorii afro- americani de top în domeniul animaţiei de astăzi, spune că a fost extrem de fericit să lucreze la un film centrat pe un super-erou care să provină dintr-un mediu complet diferit. “Până de curând, eroii şi personajele principale erau interpretate preponderant de albi, ceea ce constituia, cel puţin la nivel mental, un fel de blocadă pentru artiştii de culoare,” mărturiseşte el. “Faptul că Miles Morales devine astăzi Spider-Man ne face să sperăm că personajele titulare din filme nu vor mai fi doar bărbaţi albi. Aceasta e ideea pe care dorim s-o transmitem publicului.”
Pentru regizorul şi co-scenaristul Rodney Rothman (scenaristul filmului 22 Jump Street), filmul a fost un proiect ce a necesitat multă muncă migăloasă. “Fiecare cadru trebuia realizat cu meticulozitate,” explică el. “Abordarea noastră era să forţăm cât se putea de mult fiecare element al filmului, pe care-l voiam original şi nou, pentru public. În ceea ce privea povestirea , ca şi în romanul grafic, era vorba despre experienţele prin care trecea Miles Morales şi relaţiile cu familia sa. Avem toate elementele palpitante ale unui film cu super-eroi, personajele şi variantele date de lumea lor, dar esenţa filmului este legată de relaţiile lui Miles cu familia sa.”
DISTRIBUIŢIA INCLUDE MULŢI ACTORI TALENTAŢI, CU VOCI EXTRAORDINARE
Pentru a da glas personajelor colorate din noua aventură Spider-Man, realizatorii au chemat pe unii dintre cei mai talentaţi actori de la Hollywood. Shameik Moore îi dă voce lui Miles Morales, Jake Johnson joacă rolul lui Peter Parker, Hailee Steinfeld este Spider-Gwen, Mahershala Ali este unchiul Aaron, Brian Tyree Henry este tata Jefferson, Lily Tomlin este mătuşa May, Luna Lauren Velez este mama lui Miles, Rio, John Mulaney este Spider-Ham, Kimiko Glenn este Peni Parker, iar Nicolas Cage este Spider-Man Noir şi Liev Schreiber este Kingpin.
Shameik Moore (Dope, The Get Down) îi dă voce lui Miles Morales, un adolescent din Brooklyn care a intrat într-o şcoală nouă. De asemenea, el se adaptează şi mai greu la viaţa lui neaşteptată şi inedită, în rolul lui Spider-Man. După ce îi cunoaşte pe ceilalţi super-eroi , versiunile anterioare ale lui Spider-Man venite din alte universuri, Miles învaţă să-şi descătuşeze eroul din el însuşi.
“Sunt un mare fan al filmelor cu Spider-Man,” susţine Moore. “De fapt, când eram adolescent, am scris în jurnalul meu că într-o zi îl voi juca pe Spider-Man! Dar Spider-Verse depăşeşte tot ceea ce am văzut până acum, cu universurile sale multiple, cu personajele sale negative şi super-eroii săi. Odată cu Miles Morales avem un nou Spider-Man, aşa cum nu am mai văzut niciodată pe ecrane până acum. Este o experienţă complet nouă. E important de subliniat că Spider-Verse este primul film cu un super-erou care aparţine mai multor rase. Cultura sa, mediul din care provine şi educaţia, îl fac să fie un super-erou diferit — ceva ce speram să vedem pe ecrane de mult. De aceea sunt mândru să fac parte din acest proiect. “
Actorul Jake Johnson (New Girl, BoJack Horseman) îi dă voce lui Peter Parker, versiunea mai veche a lui Spider-Man. Seamănă cu Peter, dar e mai bătrân, iar anii în care a făcut pe super-eroul au lăsat urme pe trupul său. Experienţele prin care a trecut l-au făcut să fie mai cinic, mai plictisit de tot ceea ce-l înconjoară. Peter n-a vrut niciodată să fie mentorul cuiva, dar faptul că l-a pregătit pe Miles Morales să devină Spider-Man l-a ajutat să-şi recapete entuziasmul de altădată şi să reintre în spiritul de generozitate şi umanism specific lui Spider-Man.
“Sunt un mare fan al lui Peter Parker şi iubesc lumea lui Spider-Man, dar m-am gândit că acest film are o altă viziune asupra universului super-eroului ,” susţine Johnson. “Peter este acum un tip de 40 de ani care şi-a lăsat propria viaţă să cadă în plan secundar, pentru a fi Spider-Man. Peter Parker pe care îl joc eu poartă acel inconfundabil costum roş-albastru al lui Spider-Man, pe care-l cunoaştem cu toţii. Totuşi, acest Peter Parker este un pic mai bătrân şi mai solid, ceva mai greoi decât personajul de pe vremuri…Cu siguranţă este un erou puternic, dar anii în care a salvat lumea au avut un impact vizibil asupra lui. S-ar putea spune că prezentul Peter Parker este un Spider Man ceva mai „trecut”, dar cu care se poate identifica oricine.”
Pentru a-i da viaţă lui Spider-Gwen, o Spider-Woman super-cool, realizatorii s-au bazat pe talentul actriţei nominalizată la Oscar®şi cântăreţei Hailee Steinfeld (True Grit, Pitch Perfect 2, Bumblebee). O adolescentă inteligentă şi isteaţă, Spider-Gwen este o Spider-Woman în lumea ei, o luptătoare care poate să se dea peste cap cu graţia unei dansatoare. Deşi e dură şi curajoasă atunci când se luptă cu cei răi, Gwen a suferit o pierdere în lumea ei, iar acest lucru a făcut-o să se teamă de apropierea oamenilor, chiar şi aceea a unui puşti sincer cum e Miles. Deîndată ce află că mai sunt pe lume şi alţii care-i seamănă, ea va putea să-şi lase garda jos pentru a fi primită într-o echipă în care membrii au ştiut să-şi învingă propriile tragedii şi să devină protectorii lumilor din care provin.
“Mi-a plăcut s-o joc pe Spider-Gwen pentru că e cea mai tare, cea mai deşteaptă şi cea mai capabilă, iar ea e conştientă de asta,” susţine Steinfeld. “Lucrul cu regizorii acestui film a fost o experienţă minunată, eu aflându-mă la primul meu rol amplu de “voiceover.” Îmi place munca în echipă pentru filmele de animaţie, unde imaginea este creată in real time, în timp ce tu îşi citeşti replicile. A fost de asemenea plăcut să mă joc cu identitatea secretă a lui Spider-Gwen şi să lucrez la vocea ei, atunci când liderul de drept apare, iar ea devine o super-eroină.”
Actorul premiat cu Oscar,® Mahershala Ali îi dă voce lui Uncle Aaron, unchiul simpatic al lui Miles, care-l înţelege cel mai bine. Aaron şi fratele său Jefferson crescuseră într-un mediu dur în care se învârteau micii borfaşi. Când Jefferson şi-a întemeiat o familie, el a părăsit lumea interlopilor şi a devenit un poliţist cinstit. Miles însă e dezamăgit de ceea ce se întâmplă la şcoală, iar unchiul Aaron e mai înţelegător. El îl încurajează pe Miles să lipsească de la şcoală fiindcă el însuşi fusese un chiulangiu, iar Miles este atras inevitabil de stilul libertin al unchiului său, mai mult decât de dragostea mai severă de acasă.
Designerii personajelor din film au fost foarte influenţaţi de modul cum arată Ali şi au croit personajul după asemănarea sa fizică. “Aaron a fost unul dintre puţinele cazuri în care personajul seamănă cu actorul care-i dă voce,” spune scenograful Justin K. Thompson. “Are o faţă atât de interesantă şi a fost unul dintre primii actori distribuiţi pentru voiceover, aşa încât designer-ul Shiyoon Kim (Tangled, Frozen, Wreck-It-Ralph) s-a folosit de fizicul său înalt şi slab, cu faţa prelungă, pentru personajul lui Aaron. Shiyoon s-a mişcat foarte abil la graniţa dintre caricatură şi o fizionomie interesantă şi originală.”
Cunoscutul actor Brian Tyree Henry (Atlanta, If Beale Street Could Talk) îi dă vocea lui Jefferson Davis, tatăl iubitor dar sever al lui Miles, care e un super poliţist. “Când era mic, Jefferson a fost un mic pungaş,” explică Henry. “Dar când şi-a cunoscut soţia, Rio, el a părăsit lumea infractorilor devenind un poliţist corect şi onorabil. El e mândru că fiul său Miles a fost acceptat la prestigioasa Brooklyn Visions Academy şi e hotărât să nu-l lase să repete greşelile pe care le făcuse el în tinereţe.”
Rolul lui Rio Morales, mama iubitoare a lui Miles, este interpretată de Luna Lauren Velez. Rio constituie o prezenţă puternică şi încurajatoare în viaţa lui Miles, întrucât îl susţine pe băiatul ei de fiecare dată când e copleşit de şcoală sau de provocările pe care le are de înfruntat în calitate de Spider-Man. Provenind din Porto Rico, ea încheagă o legătură specială cu Miles, vorbind cu el în spaniolă. Rio nici nu are idee că fiul ei a devenit un Spider-Man sau că el îşi face lecţiile în timp ce încearcă să salveze Brooklyn-ul de la distrugere.
Dar ce ar mai fi aventura lui Spider-Man fără Aunt May? Producătorii au avut noroc să obţină colaborarea actriţei Lily Tomlin, nominalizată la Oscar (Nashville, Nine to Five, Grace and Frankie), care a dat voce acestui personaj. Mătuşa May e privită ca un stâlp de susţinere pentru toţi Spider-People, pentru că s-a implicat în lumea de păianjen în care intrase nepotul ei, creându-i accesorii şi acordându-i asistenţă tehnică pentru aventurile sale de super-erou. Când May află că mai sunt şi alţi Spider-men-i în alte universuri, care au nevoie de ajutorul ei, ea e gata să le pună la dispoziţie cafea şi lansatoare de pânze de păianjen. Ea chiar îşi face rost de o bâtă de baseball ca să se lupte alături de ei, în caz că apar duşmanii.
“Noi chiar ne gândeam la Lily Tomlin în timp ce scriam scenariul,” relatează Lord. “Astfel încât, am fost fericiţi când ea a acceptat rolul oferit de noi. Versiunea ei pentru Aunt May este una de luptătoare. Ea e capabilă de lupta împotriva răului şi în plus, îi oferă lui Miles multă căldură şi sprijin. De aceea noi am considerat de la început că Lily e făcută pentru acest rol. Cine n-ar dori un personaj care să se lupte pentru el?”
Cel care-i dă voce lui Spider-Man Noir este nimeni altul decât laureatul cu Oscar, Nicolas Cage (Moonstruck, Leaving Las Vegas, Adaptation). “El face parte dintr-o lume care nu are decât alb şi negru,” explică Cage. “Spider-Man Noir este dur, probabil cel mai dur din galeria Spider-Men. Gândiţi-vă la Raymond Chandler, Paul Cain şi acele romane poliţiste de pe vremea războiului. El este un detectiv din 1933, care luptă împotriva naziştilor, aşa că e un erou real.”
Cage afirmă că pentru el, Spider-Man este unul dintre personajele emblematice din benzile desenate şi cel mai grozav super-erou. “El a fost cel mai urmărit de public şi are un bun simţ al umorului. Cred că Stan Lee a simţit de asemenea că Spider-Man este una din marile sale realizări. Şi nu e niciun secret că îmi place să mă inspir din mai multe surse. Mi-a plăcut să mă întorc în timp şi să mă alimentez de la filonul lui Humphrey Bogart. Cred că va fi interesant pentru tineri să se uite la film şi să înveţe mai multe despre acest personaj specific lui Humphrey Bogart—hai să mă uit şi la Casablanca şi să aflu mai multe! Deci eu cred că toţi au ce vedea, atât adulţii cărora le plac filmele vechi, ca şi mie, cât şi tinerii care vor dori să afle mai mult despre ele.”
Fiecare super-erou trebuie să aibă un personaj extrem de rău care să se plaseze în antiteză cu el. Filmul Omul -Păianjen: În lumea păianjenului are şi el porţia lui de ticăloşi, dar niciunul nu e mai fioros ca Kingpin, regele crimei, căruia îi dă viaţă actorul Liev Schreiber (Ray Donovan, Spotlight). “Unul dintre lucrurile bune ale filmului este faptul că are multe personaje negative,” spune el. “Desigur, eu sunt deasupra tuturor, aşa că este şi mai bine.” Schreiber spune că personajul său este motivat de faptul că nu are familie. “El speră că dacă va reuşi să folosească super-acceleratorul nuclear, va putea să-şi aducă familia înapoi. Lui nu-i pasă că asta va crea un dezastru pe întreaga planetă.”
Peni Parker este unul dintre deliciile acestei lumi a păianjenilor. Această eroină Spidey provine dintr-o versiune viitoare a Pământului. Orfană de mică, Peni a fost crescută de unchiul Ben şi mătuşa May, dar ea duce mai departe moştenirea lăsată de tatăl său, aceea de a purta costumul SP//dr Mecha, care a fost abandonat de tatăl său cu mulţi ani în urmă. Capul acestui costum conţine un păianjen radioactiv, care se află într-o legătură psihică cu pilotul. “Cel mai grozav lucru este că această fată minionă, dar energică este cea care pilotează eroic uriaşul costum robotic,” spune Kimiko Glenn (Orange Is the New Black, BoJack Horseman), care-i dă voce lui Peni. “Personajul este deosebit pentru faptul că ilustrează foarte bine ideea că aparenţele înşeală.”
Glenn mai subliniază şi faptul că filmul este extraordinar prin faptul că prezintă diversitatea lumii în care trăim.
John Mulaney, de două ori premiat cu premiul Emmy, aduce mult umor rolului lui Spider-Ham, un super-erou care s-ar simţi bine în filmele de desene animate din anii 1940 şi 1950. Spider-Ham a fost introdus în benzile desenate ale Marvel de către creatorii Tom DeFalco şi Mark Armstrong, în 1983. Acest personaj conţine mult umor pentru că este creat în stilul rubber-hose (furtun), iar grafica sa iese în evidenţă în lumea lui Miles. Spider-Ham urmează regulile propriului său univers , astfel încât el poate desena de exemplu un cerc pe perete, putând apoi să treacă prin el.

UN REGAL VIZUAL
Cel care i-a ajutat pe producători şi regizori să-şi realizeze viziunea pentru noul lor super-erou a fost scenograful Justin K. Thompson, care a lucrat la show-uri de televiziune cum ar fi Samurai Jack sau la Star Wars: Clone Wars. De asemenea el a colaborat cu Lord şi Miller pentru realizarea filmelor Cloudy with a Chance of Meatballs.
“M-am uitat la scenografia creată special pentru film şi deşi era frumoasă, mi-am dat seama că am putea merge mai departe, explorând limbajul de expresie al cărţilor cu benzi desenate,” susţine Thompson. “Am învăţat să desenez dezvoltând trăsăturile de benzi desenate, iar Spider-Man era un personaj pe care-l îndrăgisem de la o vârstă fragedă. De aceea m-am bucurat când Chris şi Phil mi-au spus: ‘Ce-ai face dacă ţi s-ar da mână liberă să faci un film de animaţie bazat pe benzi desenate?’”
Thompson spune că majoritatea filmelor greşesc prin faptul că redau universul din benzile desenate ca pe ceva super elegant şi strălucitor. “De fapt, benzile desenate sunt mai întunecate decât sunt prezentate în filme,” subliniază el. “Când eram mic, mă atrăgeau fiindcă îmi dădeau impresia că-mi deschid o fereastră către o lume misterioasă şi destul de întunecată. Super-eroii se confruntau cu aceleaşi probleme cu care mă confruntam şi eu, dar aveau mize mult mai mari. Acţiunile lui Miles conduc la moartea unor persoane foarte dragi lui, aşa că n-am vrut să minimalizăm aceste efecte, transformând totul într-un film de familie, de la care spectatorii pleacă încântaţi şi cu zâmbetul pe buze.”
Vrăjitorii tehnici de la Sony Pictures Imageworks au recreat textura aspră/grunjoasă a romanelor cu benzi desenate, mergând până la preluarea tehnicii de dot-printing, folosită în primele cărţi de benzi desenate. Thompson afirmă: “Ştiu un lucru - calculatorul realizează o imagine foarte realistă. Ceea ce vroiam noi însă era să ne inventăm propria realitate, iar aceasta ne făcea să încălcăm toate regulile.”
Thompson susţine că rezultatul muncii lor este un film complet nou, care combină animaţia pe calculator cu desenele de mână şi care arată cum nu s-a mai văzut în niciun film din trecut. În fapt, acest lucru a însemnat că prelucrarea fiecărui cadru a durat de patru ori mai mult faţă de un cadru dintr-un film de animaţie obişnuit. “Ţelul nostru era să trecem dincolo de regulile producţiilor pe calculator, unde totul este exact, real, perfect,” observă el. “Am vrut să inventăm propriul nostru limbaj vizual, bogat în elemente stilistice, palete coloristice şi diferite forme — o lume în care se pot observa opţiunile artistului în fiecare cadru.”
În calitate de regizor artistic, Dean Gordon, care a mai conlucrat cu Lord şi Miller şi cu ocazia filmelor Cloudy, explică: “Natura tehnologiei CG tinde să anihileze aspectul benzilor desenate. Noi am adăugat manual texturi şi porozităţi, care să confere o geometrie în spaţiu lumii create de noi. Nu voim să fim foto-realişti. Am folosit aceleaşi idei şi la crearea vizuală a personajelor, inclusiv a nuanţelor pielii acestora, sau a fundalului de ecran. Toate acestea au sporit aspectul de carte de benzi desenate (comic book).”
Altă modalitate de a realiza acest aspect a fost legată de lumini. “Tendinţa tuturor filmelor de animaţie era ca totul să fie luminat feeric şi vibrant,” susţine regizorul artistic Patrick O’Keefe. “Ne-am uitat la tot felul de imagini şi am acordat atenţie accidentelor fericite care se întâmplă uneori în timpul filmării cu camere reale, când umbrele se adună uneori spre mijlocul imaginii, sau lumina migrează spre periferia ei. În filmul acesta, ne-am străduit să facem secvenţele întunecate la nivelul care era necesar. Un personaj putea să fie doar o siluetă neagră, cu un contur de lumină. Am folosit forme întunecate, cu doar câteva accente de lumină care să le contureze forma. Aceasta a extins limitele a ceea ce puteam pune pe ecran.”
Şeful animaţiei personajelor, Josh Beveridge, care a lucrat la multe din filmele realizate de Sony—cum ar fi Open Season, Surf’s Up, Cloudy 1 şi 2, Arthur Christmas şi Hotel Transylvania 1 şi 2—subliniază, “Provocarea noastră cea mai mare a fost să menţinem echilibrul între desenul animat şi imaginea realistă. Pentru a reda benzile desenate într-un film de animaţie trebuia să ne revizuim modul de a privi lucrurile. Aceasta ne-a condus la modularea cadrelor astfel încât să obţinem un aspect de pop art. Când s-a făcut filmul Spider-Man în live action, era greu să-l pui pe actor într-o poziţie care contrazicea legile fizicii. Dar animaţia ne permite să depăşim canoanele acestor legi. Puteam să obţinem o imagine frumoasă fără să ne lăsăm încorsetaţi de realităţile fizice. Am muncit foarte mult ca să înjumătăţim rata cadrelor, adică să folosim 12 cadre pe secundă în loc de 24, lucrând cu simulări şi mişcări complexe ale camerelor. Nu voiam să avem nici mişcări sacadate, dar nici prea line. La Sony Pictures Imageworks, avem un flux de producţie foarte robust pe care cred că l-am îmbunătăţit cu ocazia acestui proiect.”
EXPLORAREA TUTUROR POSIBILITĂŢILOR ANIMAŢIEI
Regizorul de story, Paul Watling (Hotel Transylvania 2, Smurfs: The Lost Village) susţine că animaţia i-a conferit filmului mai multe avantaje decât au avut filmele live-action din franciză. “Am putut să folosim vizualul mai mult ca într-un film artistic,” susţine el. “Există o secvenţă în film, unde Miles şi Peter sunt implicaţi într-o urmărire a metroului supra-teran, iar personajele sunt agăţate unul de altul. A fost un vis împlinit pentru noi, ca artişti, fiindcă am primit o cutie de nisip, iar noi am putut construi cel mai grozav castel de nisip. Apoi am filmat personajele din diferite unghiuri, am mişcat cadrele, am adăugat elemente cinematografice, maşini de poliţie, ca să redăm senzaţia de urgenţă—am lipit elemente ataşabile. Nu am mai văzut niciun alt Spider-Man de genul acesta.”
Pentru story artistul Miguel B. Jiron, filmul era o şansă de a juca într-o poveste de benzi desenate ca în copilărie. “Filmul ne-a permis să încorporăm şi imagini defalcate, efecte vizuale sau auditive,” explică el. “Dar mai mult de atât, eu am făcut parte din echipa care l-a adus la viaţă pe Miles Morales. Fiind prima generaţie de emigranţi, e simbolic pentru mine faptul că văd un personaj ca Miles în postură de erou, de Spider-Man. Sunt onorat că am contribuit la realizarea lui.”
Jiron menţionează că : “Era esenţial să coroborăm toate aceste mijloace tehnice pentru a realiza o perspectivă unică, a unui puşti de 13 ani, căruia nu-i vine să creadă ce i se întâmplă şi care devine mai mare decât şi-ar fi închipuit vreodată.”
Veteranul de la Imageworks, Danny Dimian, care e coordonatorul de efecte vizuale al filmului, vede în drumul pe care l-a parcurs producţia, însăşi evoluţia studioului din ultimele două decenii. “Reîntoarcerea la Spider-man îmi aminteşte de munca depusă pentru The Hollow Man (2000),” mărturiseşte Dimian. “Pe atunci, nu puteam să realizăm ceea ce visam, pentru că nu dispuneam de tehnologia şi soft-urile necesare; a trebuit să regândim şi să creăm noi mijloace tehnice. Totuşi, de data aceasta nu le-am mai creat de la zero. Odată cu acest film, noi încercăm să creăm un nou limbaj vizual pentru benzile desenate, în scopul de a reda poveşti cu super-eroi.”
Dimian —care a lucrat la filme cum ar fi Spider-Man,versiunea din 2002, Stuart Little 2, The Polar Express, Surf’s Up şi Cloudy with a Chance of Meatballs — spune că echipa de la Imageworks a încercat să se distanţeze de rigiditatea şi formalismul animaţiei generate de calculator.
Printre modalităţile stilistice, echipa de la Imageworks a încercat să aducă un omagiu benzilor desenate de altădată. Printre aceste modalităţi stilistice se numără imperfecţiunile de culoare ale desenelor. “Am observat că uneori, în cărţile cu benzi desenate, culorile depăşeau contururile, iar aceasta dădea impresia unei imagini duble,” susţine Dimian. “Am considerat aceasta ca pe o oportunitate de a regla camera conform tehnicii de offset. Camera nu se putea regla dacă marginile nu erau aliniate cum trebuie. Ne-am gândit: ‘Ce-ar fi dacă o cameră nu s-ar deregla ca o lentilă?’ De aceea, noi am prelucrat imaginea astfel încât să arate similar cu o pagină întinată dintr-o carte de benzi desenate. Ea dă iluzia că ceva a fost imprimat pe ecran.”
Thompson spune că în timpul procesului, trebuia să menţină această estetică permanent, cu ajutorul tehnologiei 3D de ultimă generaţie. “În mod ideal, trebuia să oprim fiecare cadru al filmului pentru a-l prelucra ca să arate ca o ilustrată,” concluzionează el. “Nu vrem să arate bine doar în filmările panoramice. Imaginile punctiforme, tonurile fundalului, panel-urile, felul cum funcţionează totul în 3D — dublează contururile ca să dea sentimentul că te afli între paginile unei cărţi de benzi desenate.”